Lucrez de aproape 4 ani în domeniul ONG, iar de un an mă ocup de dezvoltarea unor proiecte precum MentorshipNET şi Filter Design Festival. Totodata, mă ocup şi de atragerea companiilor în calitate de parteneri în aceste proiecte. Am făcut acest scurt istoric nu din motive laudative, sau autobiografice ci pentru ca Dragoş m-a invitat să răspund la asta. Şi vreau să răspund, făcând referire exculsiv la experienţa mea şi la interacţiunea pe care am avut-o cu companiile şi mediul CSR din România.

CSR în România (o privire de ansablu):
Ceea ce a început iniţial ca o modă, ca un „bling bling” corporatist cred că devine incet incet o stare de fapt şi (sper) de normalitate. Mă refer aici la CSR, la implicarea RESPONSABILA a corporaţiilor în dezvoltarea mediului din care fac parte. Contextul actual, al crizei şi al bugetelor restrânse sau tăiate, va face diferenţa între cei care fac CSR pentru că e la modă şi cei care fac asta responsabil şi pe baza unor credinţe si valori proprii. La fel, cred că acum se va face diferenţa între cei care fac CSR bine şi cei care fac asta ineficient. O să mă explic cu ajutorul întrebărilor ce urmeaza:

În ce măsură marile companii din Romania au raspuns în 2008 aşteptărilor tale în privinţa implicării în societate?

O să comentez asta în dublă perspectivă:
Cantitativ: este clar că „fenomenul” CSR a crescut. Am simţit în aceşti ultimi ani efervescenţa şi prezenţa în creştere a campaniilor (fie sport, educaţie, cultură, etc.) în Romania.  
Deci cantitativ, consider că CSRul o duce bine: companiile investesc, proiecte apar din ce in ce mai multe (cel putin pe hârtie) şi toată concurenţa este spre binele final al cetăţeanului, al beneficiarului final: al nostru. 

Calitativ în schimb: aici e buba. În 2008 ca şi în 2007 am simţit o oarecare iraţionalitate în felul în care au fost direcţionate bugetele de CSR. Investiţii mari, în proiecte care generau mai mult un beneficiu de imagine companiei decât un beneficiu real, social. Aici consider că multe dintre corporaţii pică testul: văd în CSR în primul rând un instrument de publicitate în masă. „Sprijinim un proiect care atinge (fie doar vizual) 10.000 de oameni! Ce dacă doar 10 ne vor deveni clienţi? Măcar ne-a văzut lumea”. Eu cred că acest tip de logică este fundamental greşită şi trebuie inlocuită! Cu ce? Cu o viziune care să ţină cont atât de cantitatea oamenilor ajutaţi prin implicarea în proiect, dar şi de felul în care acele persoane relaţionează cu brandul meu. Eu (companie fiind) trebuie să inteleg că MAI ALES AZI (pe timp de criză), cantitatea si numarul de mash-uri pe care le am nu mai sunt la fel de eficiente în atragerea clienţilor cum erau acum 5 ani de ex. Astăzi diferenţa este facută de felul în care oamenii interacţionează cu brandul meu şi de senzaţia care le rămane apoi; nu de numărul de ori de care îmi văd sigla companiei în Bucureşti. 

Ce aşteptări ai de la companiile din România, în privinţa responsabilitaţii sociale, în 2009? 
Mă aştept să aleagă să susţină proiecte pe baza considerentelor mai sus enunţate: calitate + cantitate = responsabilitate şi noi clienţi! 
Personal, sper să investească mai mult in educaţie! Educaţia nu rambursează pe loc şi ăsta este un motiv pentru care a ajuns un domeniu oarecum vitreg. Să vă dau un exemplu: dacă ai de ales între un proiect la nivel national în domeniul educaţiei (10.000 de tineri) şi un proiect la nivel naţional în domeniul mediului (10.000 de copaci) sunt şanse foarte mari, ca cel din domeniul mediului să primeze. De ce? Pentru că valoarea adaugată se vede imediat în cazul proiectului pe mediu: au apărut 10.000 de copăcei plantaţi. Pe când, în cazul unui proiect educaţional, valoarea este de altă natură şi cu alte variabile.
Mă aştept ca in 2009 să văd raţionalitate, eficienţa şi viziune pe termen lung în alegerile de susţinere a proiectelor CSR. Pentru că dacă este un lucru pe care ar trebui să-l învăţăm din actuala criză economică, atunci acesta este că: trebuie să învăţăm să gândim dincolo de „ce dau azi, sa câştig azi”! 

Cum crezi că le-ai putea stimula, tu personal, pe companii, şi în special pe cele de la care cumperi, să fie mai responsabile în 2009?
Eu personal le stimulez în mod natural aproape de fiecare dată când merg la cumpăraturi. Adică: în mod natural aleg să cumpăr de la o companie faţă de care am un sentiment bun, care m-a ajutat, care mi-a făcut plăcere intr-un mod sau altul, în pofida alteia care fie mi-e indiferentă, fie mă enervează. E logic si limpede! Când alegem un produs îl alegem atât pe criteriul utilităţii lui intrinseci, cât şi pe baza felului în care brandul respectiv ne face să ne simţim. Gândiţi-vă la iPod 🙂 
Revin la cele iterate mai sus si spun: mai ales acum, în contextul crizei, cel mai bun mod prin care companiile pot câştiga clienţi este acela de a investi raţional şi eficient în proiecte care să genereze o reala stare de bine în jurul brandului lor! Fără agresivitate, fără prost gust.  „Less is more and more is less!”.

Care sunt primele 3 companii din România pe care le apreciezi cel mai mult pentru implicarea în societate şi de ce? 
Aici răspunsul nu poate fi decât subiectiv. Şi răspunsul este următorul:
– Vodafone pentru că ne-a dat FutureShorts. Pentru că a ales să investească în ceva unic în România şi deci, a ales să rişte şi să nu meargă pe căi bătătorite. Totodată, este un exemplu foarte bun de proiect care are succes, este util, place şi îmbina o experienţă educaţională cu una fun. 
Cosmote şi Raiffeisen Bank pentru MentorshipNET. La Cosmote apreciez continuitatea (a investit în acest proiect şi în 2007) în calitatea de partener principal. La Raiffeisen apreciez raţionalitatea şi deschiderea de care dau dovadă: au ales să fie parteneri într-un proiect aflat la început dar cu potenţial excepţional şi totul în nu cea mai fericită perioadă economică posibilă. La ambele companii apreciez în mod deosebit preocuparea pentru domeniul educaţiei!

O să închei cu ajutorul unui citat dintr-o campanie simplă şi eficientă: „Pentru că România va creşte prin bun simţ şi responsabilitate!

4 thoughts on “Bilanţul Responsabilităţii Sociale pe 2008

  1. sorina says:

    Buna,
    Ma numesc Sorina Molcut si sunt studenta la comunicare in cluj-napoca. In timp ce faceam un pic de cercetare pentru lucrarea de licenta, pe care urmeaza sa o sustin in acest an, am descoperit si bloggul dvs., unde am gasit articole in care ati dezbatut tema CSR-ului. Aceasta este si tema catre care m-am indreptat si eu pentru lucrarea de licenta, de aceea m-am gandit ca, fiind in tema cu ceea ce reprezinta acest domeniu al CSR-ului ati putea sa imi raspundeti la cateva intrebari pe care le-am introdus intr-un chestionar, care sa imi foloseasca la partea practica a lucrarii de licenta. In cazul in care sunteti de acord sa ma ajutati cu complectarea unui chestionar, as avea nevoie de o adresa de contact unde sa trimit chestionarul.
    Va multumesc

  2. Pingback: Paul Olteanu - Bilanţul CSR pe 2010 | Paul Olteanu | making words happen

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.