În 2008, Dragoş Dehelean m-a invitat să răspund la “Bilanţul Responsabilităţii Sociale pe 2008”. În 2009 nu s-a mai întâmplat Bilanţul, dar acum revine şi odată cu el şi invitaţia lui Dragoş.

“Contextul actual, al crizei şi al bugetelor restrânse sau tăiate, va face diferenţa între cei care fac CSR pentru că e la modă şi cei care fac asta responsabil şi pe baza unor credinţe si valori propri”. – ziceam în 2008

• Care sunt primele 3 companii pe care le apreciezi cel mai mult pentru cum s-au implicat in societate in 2010 si de ce?

Locul 1 cu felicitări (pentru sustenabilitate): UniCredit Ţiriac Bank pentru că alături de MaiMultVerde a dat bucureştenilor Cicloteque - prima reţea de bike sharing din România. Îi apreciez de departe cel mai mult pentru că (cel puţin din companiile şi proiectele ştiute de mine) a investit constant într-un proiect de CSR până când acesta a devenit un business social, care se autoîntreţine.
Mi-aş dori să văd din ce în ce mai multe companii care investesc pe termen lung în parteneriate şi care işi ajută partenerii să inveţe să devină independeţi financiar.

Tot în spiritul sustenabilităţii a investit şi Ernst & Young cărora le mulţumesc pentru că nu au lăsat pădurea plantată la Ploieşti să moară şi au sprijinit MaiMultVerde în întreţinerea ei.

Şi dacă tot suntem aici, în 2010 a fost prima dată când am fost împăcat şi (chiar) mulţumit că BRD a amânat un parteneriat propus de mine, cu CROS, pe motivul că au proiecte de tradiţie în educaţie în care vor să continue investiţia.

Locul 2 (pentru educaţie): CEZ pentru EcoChampions. Pentru că nu cred că proiectele de plantare şi împădurire vor schimba lumea, dar cred că educaţia în spiritul ecologiei s-ar putea să da.

Locul 3 (pentru încredere, curaj şi viziune): Fundaţia Dinu Patriciu alături de Unilever şi Omnicom Media Group pentru că susţin CROS şi Universitatea Alternativă pe care aceştia vor să o construiască.

Spun pentru încredere, curaj şi viziune pentru că aceste organizaţii sprijină un proiect care nu are rezultate vizibile pe termen scurt (cum are Cicloteque) şi nici indicatori de performanţă măsurabili după criteriile corporatiste. Are în schimb o echipă cu o pasiune de neegalat şi o miză mare pe termen lung: transformarea educaţiei din România ca sistem.

Spun doar locul 3, pentru că investiţiile acestor organizaţii în CROS sunt relativ mici şi nu văd o garanţie a unui commitment pe termen lung.

Menţiune:
Raiffeisen Bank pentru asta. Unul dintre parcuri a fost făcut chiar în faţa blocului în care am copilărit, în Ploieşti. Mulţumesc!

• În ce masura marile companii au raspuns in 2010 asteptarilor tale in privinta implicarii in societate?

În suficientă măsură pentru perioada economică traversată şi pentru priorităţile curente. Au continuat să investească şi să susţină proiecte, doar că au fost mult mai selective şi mai pretenţioa. Lucru care nu mă miră şi care cred că va duce la o mai bună calitate a proiectelor şi după ce bugetele se vor revigora.

Ce lasă de dorit din punctul meu de vedere este înclinaţia companiilor spre a îşi educa şi sprijini partenerii în procesul lor de învăţare. Cunosc mai multe situaţii în care sponsori şi-au sistat finanţarea fără să încerce înainte să işi educe partenerii în sensul sustenabilităţii si al antreprenoriatului social.

• Ce asteptari ai de la companii in privinta responsabilitatii sociale pentru 2011?

Nu am aşteptări. Am în schimb 2 mari dorinţe.

1. Să investească mai mult în educaţie şi în proiecte cu caracter educaţional, pentru că e singurul domeniu transformaţional.
2. Să işi ajute partenerii ONG să înveţe să devină sustenabili financiar. Spun asta pentru că îmi doresc să văd din ce în ce mai multe proiecte de antreprenoriat social, realizate de din ce în ce mai mulţi oameni care învaţă să gândească şi să acţioneze sustenabil.

Am în acelaşi timp aşteptarea ca liderii ONGurilor să înţeleagă cum funcţionează un business şi să înveţe şi ei să facă modele de business sustenabile pentru organizaţiile lor.

• Ce eşti dispus să faci pentru a le stimula pe companii să fie mai responsabile în 2011?

1. Consultanţă gratis.
2. Cumpăr de la cine face bine. Vorbesc de rău pe cine face rău.
3. Eu cred că explozia social media şi interesul tot mai mare al românilor pentru voluntariat şi activism oferă un bun mecanism de motivare pentru companii.Cele care investesc suficient de mult timp în CSR şi care chiar fac proiecte de impact pentru societate, sunt repede premiate în materie de PR şi loialitate. În schimb, companiile care oferă servicii proaste şi care dau dovată de iresponsabilitate primesc de la aceeaşi activişti şi lideri de opinie, un PR pe care mai ales în această perioadă nu cred că şi-l permit.

Mi s-a părut sincer, curat si impresionant. Cei care mă citiţi şi mă cunoaşteţi, vă rog, aveţi răbdare cu rândurile de mai jos până la sfârşit! Merită… Noi merităm!

Noi am pierdut. Dar voi, voi mai aveti o sansa. Noi am fost fericiti ca am descoperit Coca-cola si bananele si am crezut ca daca noi citim, si ei vor citi. Si ca toti vom progresa si tara o sa aiba scapare. Noi ne-am inselat. Unii dintre noi au plecat de aici. Castiga bani acolo si tanjesc dupa orasul asta imputit. Voi insa, voi aveti o sansa. Voi, aveti sansa.

Nu va ganditi la furat. E calea cea mai simpla. Stiu ca ati aflat ca asa te imbogatesti. Daca ai pamant sau daca faci afaceri cu statul. Stiti voi ceva despre tva si cum ai putea sa-l furi, dar nu va e inca foarte clar. Nu asta e drumul. Cu cat se va fura mai mult, cu atat se va construi mai putin, iar copiii copiilor nostri vor mosteni un imperiu de cenusa. Sunteti tineri si totusi habar n-aveti ce inseamna un Bucuresti in care se circula normal. Daca voi habar n-aveti si daca Ei continua sa fure, ganditi-va la copiii nostri. Nu e nici o sansa.

Cititi. Cititi mult. Cititi tot ce va pica in mana. Nu-i mai ascultati doar pe profesori. Cititi orice, fara discernamant. Nimic nu e mai important ca lectura, acum. Apoi, cautati-va intre voi. Vedeti care cititi aceleasi lucruri si inhaitati-va. Numai in haita de oameni destepti o sa reusiti. Unul singur dintre voi va fi mancat. Zece insa, s-ar putea sa reusiti. Ganditi-va de pe acum sa-i inlocuiti. Timpul lor trebuie sa se termine. Trebuie sa-i dominati. Dar nu cu gandul ca veti fura mai mult ca ei. Asta e calea simpla care va va sufoca mostenitorii. Ce-o sa faceti cu milioanele intr-un oras mort? Ce-o sa cumparati, cu banii gramezi? La ce-ti foloseste un Lamborghini cand n-ai o autostrada? De ce sa ai o vila intr-un cartier sufocat de inundatii?

Nu va dusmaniti profesorii. Sunt oameni amarati, din ale caror drame puteti invata. Isi dau priceperea pe un salariu de nimic si va invata carte. Nu va bateti joc de ei. Au muncit, si nu e vina lor ca parintii vostri s-au descurcat mai bine. N-aveti nici un drept sa-i dispretuiti. Nu le sunteti superiori. Banii parintilor vostri nu va reprezinta. Va reprezinta doar ceea ce puteti scoate pe gura. Aveti grija ce scoateti pe gura. Vremea pumnului si a bodiguarzilor a trecut. O sa calatoriti, iar copiii francezi invata carte, englezii la fel. Va confruntati cu o lume care acum e mai deschisa decat oricand. Hotii de la putere nu sunt in stare sa va spuna cine este Delacroix sau Chagall. Nici Duchamp. Nu va pot spune care e influenta lui Schopenhauer in Sarmanul Dionis si nici de ce este Eminescu un romantic intarziat. Foarte putini o sa va spuna cine a pictat Cina cea de taina si de ce Visconti a ales romanul lui Thomas Mann ca sa faca un mare film. Ei vor sti doar sa va invete sa furati. Iar calea asta, mai devreme sau mai tarziu, se va infunda si ne va asfixia copiii.

Nu va mai luati dupa ziare. Nu dau doi bani pe generatia voastra, nu va dati seama? Pentru ei, cu cat sunteti mai prosti, cu atat le va fi mai usor sa va vanda orice cacat. Iar cacatul pe care il veti cumpara va fi obtinut de la prosti, platiti pe masura. Adica prost. Eleva porno este un exemplu. Nu cititi ziarele. Cititi cateva, cele care va informeaza. Nu marsati la orice promotie. Fiti mai selectivi.

Nu fumati iarba si nu va dati in cap cu alcool, cu orice pret. O sa le dati apa la moara incultilor si hotilor de la putere. Le va fi mai simplu sa va catalogheze drept o generatie de distrusi, iar banii destinati salvarii voastre, ii vor fura. E timp si pentru iarba, e timp si pentru tequilla. Acum insa trebuie sa invatati, pentru ca in curand nu va mai fi timp pentru asta, caci veti intra in viata adanc de tot, si e mai rau ca in jungla. Animalele au reguli nescrise. Oamenii au legi scrise.

Nu alergati dupa bani cu orice pret. Banii trebuie sa va fie doar mijloc, nu scop. Scopul vostru trebuie sa fie cunoasterea. Cu cat veti sti mai multe, cu atat veti fi mai inalti. Orice carte citita, orice lectie invatata, se vor aseza sub voi si va vor ridica deasupra celorlalti. Veti domina cu mintea. Nu e nimic mai frumos decat asta. Europa cumpara inteligenta. Romania nu cumpara nimic pentru ca hotii nu construiesc, hotii fura. Nu uitati ca va fura pe voi si asta trebuie sa va opreasca. O sa auziti toata viata de Napoleon si de Nicolae Titulescu, dar sigur copiii vostri nu vor sti cine a fost Emil Boc. Istoria o scriu cei care construiesc.

Sunteti tineri. Nu va ganditi ca sunteti slabi. Puterea voastra sta in curatenie.Sunteti curati, n-au apucat sa va manjeasca, dar daca dintre voi nu se vor ridica luptatorii, o sa va improaste cu noroiul strazilor pe care nu le-au reparat. Fiecare picatura de noroi sunt banii care n-au ajuns pe strada aia. Trebuie sa schimbati asta. Care e calea? Sa cititi. Literatura universala o sa va invete sa deosebiti Binele de Rau. Balzac, Stendhal, Dumas, Dostoievski, Dickens, Tolstoi, Goethe, toti deosebesc Binele de Rau. Din prezentul amaratei asteia de tari nu puteti invata Binele. Binele puteti fi voi. Si cu cat veti fi mai multi buni, cu atat veti sufoca raul. Nu e imposibil. Dati scrisoarea asta mai departe. Deveniti buni, mai buni, cei mai buni si raspanditi-va precum lacustele.

Nu-i invidiati pe oamenii cu bani. Nu va faceti modele din baietii de bani gata, din baietii de oras. Dupa treizeci si noua de ani le va ramane doar o lista lunga de femei. Or trofeele astea sunt trecatoare. Cand imbatranesti si trofeul tau va fi o baba. Dupa asta vine singuratatea. Voi aveti sansa sa lasati ceva in urma voastra. Banii nu sunt Calea. Priviti unde ne-a adus setea de bani.

Nu va resemnati, asta nu duce nicaieri. Capul plecat, sabia il taie. Protestati, luptati, protestati. Cu scop, insa. Nu degeaba, ca altfel se transforma in latrat. Invatati legile. Invatati-va drepturile. Atunci veti sti cand are cineva voie sa va legitimeze. Veti sti cum sa luptati, daca veti sti legile. Apoi o sa vedeti ca legile sunt proaste. Si veti intelege ca trebuie sa le schimbati. Pare greu si cere timp. Dar, Doamne, voi aveti timp si pentru voi nimic nu e greu. Voi nu intelegeti ca SUNTETI SCHIMBAREA?Daca voi lasati tara asta pe mana hotilor, atunci, de-abia copii vostri vor mai avea o sansa! Caci sansa vine o data la o generatie. Noi am pierdut. Cativa dintre noi, si nu suntem putini, va putem ajuta. Noi suntem Fomila si Setila, dar voi sunteti Harap-Alb. Alegeti dintre voi pe adevaratii lideri. Sa-i alegeti si sa nu-i invidiati. Lor le va fi cel mai greu. Vor avea gloria, dar si cosmarul. Vor fi salvatorii vostri, dar se vor pierde pe ei insisi. Liderii trebuie sa fie dintre voi. Si trebuie sa-i cautati de pe acum. Uitati-va unii la altii in fiecare zi si cautati-va capitanii. Altfel veti pieri o data cu noi. Si atunci portile libertatii ne vor fi inchise si EI vor castiga. Cine sunt ei? Stiti foarte bine. Ii vedeti in ziare, in fiecare zi.

Salvati-va! Salvati-ne! Este o singura cale! Lupta cunoasterii!! Si cand veti fi castigat lupta cunoasterii, de-abia atunci veti cunoaste sa luptati cu adevarat!!!

Nu va amagiti cu prezentul… Salvati-va in viitor. Noi am pierdut. Voi? Ce faceti?

In primul rand fereste-te de heroina ca de dracu’ / Si daca incepi sa bei nu iti rupe capu’ / Nu te apuca de furt, inselaciuni si japca / Ca tu ai sansa sa urmezi o cale mult mai dreapta

Eu, Paul, iţi mulţumesc şi te rog să dai aceste rânduri mai departe… Pentru mine si pentru tine astăzi, dar mai ales pentru “noi”ul de mâine!

Lucrez de aproape 4 ani în domeniul ONG, iar de un an mă ocup de dezvoltarea unor proiecte precum MentorshipNET şi Filter Design Festival. Totodata, mă ocup şi de atragerea companiilor în calitate de parteneri în aceste proiecte. Am făcut acest scurt istoric nu din motive laudative, sau autobiografice ci pentru ca Dragoş m-a invitat să răspund la asta. Şi vreau să răspund, făcând referire exculsiv la experienţa mea şi la interacţiunea pe care am avut-o cu companiile şi mediul CSR din România.

CSR în România (o privire de ansablu):
Ceea ce a început iniţial ca o modă, ca un “bling bling” corporatist cred că devine incet incet o stare de fapt şi (sper) de normalitate. Mă refer aici la CSR, la implicarea RESPONSABILA a corporaţiilor în dezvoltarea mediului din care fac parte. Contextul actual, al crizei şi al bugetelor restrânse sau tăiate, va face diferenţa între cei care fac CSR pentru că e la modă şi cei care fac asta responsabil şi pe baza unor credinţe si valori proprii. La fel, cred că acum se va face diferenţa între cei care fac CSR bine şi cei care fac asta ineficient. O să mă explic cu ajutorul întrebărilor ce urmeaza:

În ce măsură marile companii din Romania au raspuns în 2008 aşteptărilor tale în privinţa implicării în societate?

O să comentez asta în dublă perspectivă:
Cantitativ: este clar că “fenomenul” CSR a crescut. Am simţit în aceşti ultimi ani efervescenţa şi prezenţa în creştere a campaniilor (fie sport, educaţie, cultură, etc.) în Romania.  Deci cantitativ, consider că CSRul o duce bine: companiile investesc, proiecte apar din ce in ce mai multe (cel putin pe hârtie) şi toată concurenţa este spre binele final al cetăţeanului, al beneficiarului final: al nostru. 

Calitativ în schimb: aici e buba. În 2008 ca şi în 2007 am simţit o oarecare iraţionalitate în felul în care au fost direcţionate bugetele de CSR. Investiţii mari, în proiecte care generau mai mult un beneficiu de imagine companiei decât un beneficiu real, social. Aici consider că multe dintre corporaţii pică testul: văd în CSR în primul rând un instrument de publicitate în masă. “Sprijinim un proiect care atinge (fie doar vizual) 10.000 de oameni! Ce dacă doar 10 ne vor deveni clienţi? Măcar ne-a văzut lumea”. Eu cred că acest tip de logică este fundamental greşită şi trebuie inlocuită! Cu ce? Cu o viziune care să ţină cont atât de cantitatea oamenilor ajutaţi prin implicarea în proiect, dar şi de felul în care acele persoane relaţionează cu brandul meu. Eu (companie fiind) trebuie să inteleg că MAI ALES AZI (pe timp de criză), cantitatea si numarul de mash-uri pe care le am nu mai sunt la fel de eficiente în atragerea clienţilor cum erau acum 5 ani de ex. Astăzi diferenţa este facută de felul în care oamenii interacţionează cu brandul meu şi de senzaţia care le rămane apoi; nu de numărul de ori de care îmi văd sigla companiei în Bucureşti. 

Ce aşteptări ai de la companiile din România, în privinţa responsabilitaţii sociale, în 2009? 
Mă aştept să aleagă să susţină proiecte pe baza considerentelor mai sus enunţate: calitate + cantitate = responsabilitate şi noi clienţi! 
Personal, sper să investească mai mult in educaţie! Educaţia nu rambursează pe loc şi ăsta este un motiv pentru care a ajuns un domeniu oarecum vitreg. Să vă dau un exemplu: dacă ai de ales între un proiect la nivel national în domeniul educaţiei (10.000 de tineri) şi un proiect la nivel naţional în domeniul mediului (10.000 de copaci) sunt şanse foarte mari, ca cel din domeniul mediului să primeze. De ce? Pentru că valoarea adaugată se vede imediat în cazul proiectului pe mediu: au apărut 10.000 de copăcei plantaţi. Pe când, în cazul unui proiect educaţional, valoarea este de altă natură şi cu alte variabile.
Mă aştept ca in 2009 să văd raţionalitate, eficienţa şi viziune pe termen lung în alegerile de susţinere a proiectelor CSR. Pentru că dacă este un lucru pe care ar trebui să-l învăţăm din actuala criză economică, atunci acesta este că: trebuie să învăţăm să gândim dincolo de “ce dau azi, sa câştig azi”! 

Cum crezi că le-ai putea stimula, tu personal, pe companii, şi în special pe cele de la care cumperi, să fie mai responsabile în 2009?
Eu personal le stimulez în mod natural aproape de fiecare dată când merg la cumpăraturi. Adică: în mod natural aleg să cumpăr de la o companie faţă de care am un sentiment bun, care m-a ajutat, care mi-a făcut plăcere intr-un mod sau altul, în pofida alteia care fie mi-e indiferentă, fie mă enervează. E logic si limpede! Când alegem un produs îl alegem atât pe criteriul utilităţii lui intrinseci, cât şi pe baza felului în care brandul respectiv ne face să ne simţim. Gândiţi-vă la iPod  
Revin la cele iterate mai sus si spun: mai ales acum, în contextul crizei, cel mai bun mod prin care companiile pot câştiga clienţi este acela de a investi raţional şi eficient în proiecte care să genereze o reala stare de bine în jurul brandului lor! Fără agresivitate, fără prost gust.  “Less is more and more is less!”.

Care sunt primele 3 companii din România pe care le apreciezi cel mai mult pentru implicarea în societate şi de ce? 
Aici răspunsul nu poate fi decât subiectiv. Şi răspunsul este următorul:
- Vodafone pentru că ne-a dat FutureShorts. Pentru că a ales să investească în ceva unic în România şi deci, a ales să rişte şi să nu meargă pe căi bătătorite. Totodată, este un exemplu foarte bun de proiect care are succes, este util, place şi îmbina o experienţă educaţională cu una fun. 
- Cosmote şi Raiffeisen Bank pentru MentorshipNET. La Cosmote apreciez continuitatea (a investit în acest proiect şi în 2007) în calitatea de partener principal. La Raiffeisen apreciez raţionalitatea şi deschiderea de care dau dovadă: au ales să fie parteneri într-un proiect aflat la început dar cu potenţial excepţional şi totul în nu cea mai fericită perioadă economică posibilă. La ambele companii apreciez în mod deosebit preocuparea pentru domeniul educaţiei!

O să închei cu ajutorul unui citat dintr-o campanie simplă şi eficientă: “Pentru că România va creşte prin bun simţ şi responsabilitate!“