Comments on: de(spre) succes

By: maTz

maTz — Wed, 18 Nov 2009 11:46:35 +0000

If you smile when no one else is around, you really mean it.
Andy Rooney

A smile is a curve that sets everything straight.
Phyllis Diller

“The robbed that smiles, steals something from the thief.”
William Shakespeare

“A laugh is a smile that bursts.”
Mary H. Waldrip

sunt cateva quotes care cred ca ti’ar placea:D

By: Paul

Paul — Fri, 10 Jul 2009 10:30:03 +0000

Motivul care mă mână pe mine în mai tot ce fac, este pasiunea. Plăcere pentru ce fac, pentru oamenii cu care fac ce fac, sau pentru rezultat.

Uneori mă bucură recunoaşterea celorlalti. De la caz la caz.

Depinde mult de cine sunt oamenii, daca imi sunt apropiati sau nu, daca pun statut pe parerea lor sau nu… si cel mai important: daca mi-am stabilit ca obiectiv sa-i multumesc, sau nu.

By: Alinutza

Alinutza — Fri, 10 Jul 2009 01:54:15 +0000

HE,HE nimerishi! (numai pentru Iulian!)

By: Iulian

Iulian — Thu, 09 Jul 2009 15:26:28 +0000

Pai da!
Dar sustin ca definitia voasta nu este buna.
La limita, urmand aceasta definitie, poti avea succes neavand succes. Ceea ce este o absurditate. Motiv pentru care nu e buna.
Sinca o provocare:
Daca tu iti inchipui ca “a avea succes” nu-i implica si pe ceilalti, cred ca te inseli.

Ia incearca numai de raspunde sincer la urmatoarea intrebare(sau doua): “De ce mi-am propus sa fac ceea ce mi-am propus? Care-i motivul?”

O sugestie de raspuns: “Vreau sa fiu laudat!” (o adaptare dupa Cioran)

By: Paul

Paul — Thu, 09 Jul 2009 12:23:38 +0000

Din punctul meu de vedere, succesul este aşa cum ţi-l defineşti tu. Adică, în ambele cazuri a.1-a.2 şi b.1-b.2 eu consider că am avut succes în ce mi-am propus.
Faptul că succesul meu nu este validat şi de ceilalţi, poate sau nu să fie o problemă pentru mine. Aici e altă discuţie.

Repet: succesul şi felul în care-l obţii, mai exact ce simţi pe parcurs, sunt lucruri intime care ţin de fibra fiecărei persoane. Eu personal simt că am avut succes când am reuşit să fac ceea ce mi-am propus, chiar dacă cei din jur mă dezaprobă.

Alt om, s-ar putea să nu se simtă “de succes” dacă nu e aprobat, finalmente, de ceilalţi.

Cred că aici intervine diferenţa de opinie dintre noi. Berne, Dragoş şi cu mine privim succesul foarte intim şi personal; tu îl priveşti în strânsă legatură cu vaiabila “ceilalţi”.

By: Iulian

Iulian — Thu, 09 Jul 2009 09:01:11 +0000

Draga Paul,
Iată cum vad eu lucrurile.
În mare, eu sunt de acord cu tine, numai ca tu uneori amesteci lucrurile.

Pentru început, eu nu susţin că ar trebui să înţelegem succesul ca „reuşită validată de alţii” sau ca pe ceva pe care îl putem conduce, ci doar constat că atunci când e vorba de „succes” se asumă implicit şi tacit aceste reuşite materiale sau sociale (vezi exemplele pe care le dai tu pentru diferite „succesuri” mai sus).

Ideea pe care vroiam s-o evidenţiez este bine redată prin următoarea diferenţă:

a.1) îţi propui să ajungi un bun comunicator  a.2) ajungi un bun comunicator
TU spui ca ai avut succes. CEILALŢI sunt de acord ca ai avut succes. (aici există un acord)

b.1) îţi propui să nu faci nimic toată viaţa  b.2) n-ai făcut nimic toată viaţă
TU susţii că ai avut succes. CEILALŢI nu vor crede ca ai avut succes. (aici nu mai avem acord)

DILEMA: când vei spune că ai avut succes, în situaţia a.1 – a.2 sau în cazul b.1 – b.2?
Si de aici încep o grămadă de probleme, pe care o simplă definiţie, ca cea pe care o susţii tu şi Bucurenci şi Berne, nu le poate rezolva.

By: Paul

Paul — Thu, 09 Jul 2009 07:52:28 +0000

Si tu personal ce crezi? Am inteles ce nu trebuie sa cred eu, dar tu… ce crezi?

By: Iulian

Iulian — Tue, 07 Jul 2009 20:11:28 +0000

Si tu, asemenea lu’ Bucurenci, te lasi pacalit de o definitie a succesului care nu spune nimic. Bine ca cel putin tu nu dai in gropi la fel ca Bucurenci.
Acum ma duc si pe la ceilalti sa vad ei cam ce spun. Presimt ca sunt cam de aceeasi parere cu Bucurenci.