Mă uit la televizor, pe Realitatea. Tocmai s-a zis “Pa dragă Stolo!” şi a fost numit ca premier desemnat Emil Boc. Eu n-am mari tangente cu politica, pentru că aleg să nu am. Mă uit cât să fiu informat; să ştiu ce mă aşteaptă. Şi de 2-3 săptămâni încoace mi-a încolţit în cap o idee pe care de multe ori am refuzat-o din start: să emigrez.
După alegerile parlamentare, la care oamenii care au facut ASTA au castigat, mă gândesc din ce în ce mai serios la emigrare. De ce? Păi să vă explic:
1. PSD (stânga) şi PD-L (dreapta) fac guvernul. Adio culoare, doctrină, demnitate, orice… politică.
2. Numirea premierului e ca la loteria vizelor. Azi avem, mâine n-avem. Noroc că fiind structuri optimiste, noi ne bucurăm de fiecare dată de surpriză.
3. Andrei Sava (PD-L), un nene despre care până la această campanie nu auzise nimeni, a iesit deputat de Prahova. Vezi Doamne, el aduce schimbarea, el reprezintă clasa politică tânară. Fiţi atenţi schimbare aici! Eu ştiu ca el este un omul care îmi întreba acum ceva timp un prieten: “Auzi, tu eşti singur la părinti?”. Prietenul meu raspunde: “Da.”. “Ce bine, atunci ţie o să-ţi rămână totul!” raspundea Sava. Voi vă daţi seama cine tocmai a intrat în parlament?
E trist fraţilor. E trist.
Am 20 de ani, sunt student şi sunt implicat în multe proiecte menite să schimbe această ţară. Niciodată nu m-am gândit s-o părăsesc, ci din contră, să fac tot ce pot ca să devină aşa cum îmi doresc să fie ţara în care m-am născut şi în care trăiesc. Dar, nu pot să nu simt ca mă apucă pesimismul si depresia când văd circul de prost gust care defilează zi de zi în faţa mea: la TV, la Radio, pe bannere, pe afişe, în cutia poştală, peste tot…
Nu pot să nu oftez când văd cum alegem si ce alegem. Şi mă gândesc la emigrare pentru că îmi e din ce in ce mai clar că “ne-o facem cu mâna noastră”. Anul acesta, prin uninominal, NOI am ales pe cine am trimis în Parlament. Şi eu sunt dezamagit pentru că… ne merităm din plin conducatorii!





Cred că trăim într-o lume ce trebuie definită prin gândire temeinică şi strategică, pusă în slujba faptelor şi susţinută de comunicare. Mai cred că "educaţia" şi "pasiunea" sunt
vehiculele pentru progres şi dezvoltare.
Paul, dar esti suparat rau, mai
)
Eu zic sa stai totusi departe de politica si aproape de Romania. Mai avem nevoie de tine pe-aici :p
Tovarase, vorba unora:”De şe ti chinuieşti atâta? Lucrurili sînt foarti simpli!”
Alegerile de anul asta n-au nimic de-a face cu populatia / natia / cetateanu de rand. Parerea mea! (vorba altuia). Ce e trist cu-adevarat, e faptul ca am ales sa stam cu mainile-n san exact intr-un moment in care aveam nevoie de o schimbare la nivel de natiune.
“Pactul pentru Romania” e de fapt “hai la o bere si mai vedem noi!” – si stiu ca ma-ntelegi, tovarase!
. Probabilitatea ca dreapta cu stanga sa faca ceva impreuna e destul de mica. Gandeste-te de cate ori iti folosesti ambele maini intr-o zi, pentru a face ceva intr-o singura directie? Cam asa e cu politica
Coalitia e o mare forma de mancatorie. Noi, cei din linia intai, nu prea avem cum sa mai facem ceva. Poate doar o revolutie (in adevaratul sens al cuvantului). Te bagi?:D
Hai, sa ne vedem la anu’ pentru berea aia
!
Din pacate ai dreptate…. eu studiez politica si imi doresc in viitor sa urmez o cariera in acest domeniu si ma gandesc daca mai are rost… pentru ca parca roata a ramas blocata in ultimii ani…
take care,
Radu